Rezonanță (chimie)
Pentru alte sensuri, vedeți Rezonanță.
În chimie, rezonanța sau mezomeria[1][2] face referire la oscilarea structurii chimice a unei substanțe între formele ei izomere electronic. Rezonanța este o metodă de a descrie electronii delocalizați din anumite molecule sau ioni poliatomici, în care legăturile nu pot fi reprezentate prin structuri Lewis. O astfel de moleculă sau ion cu electroni delocalizați prezintă două sau mai multe structuri de rezonanță.[3]
Fiecare structură de rezonanță poate fi reprezentată cu ajutorului unei structuri Lewis, cu un număr natural de legături covalente realizate între fiecare pereche de atomi din cadrul structurii.[4] Toate structurile Lewis sunt folosite împreună pentru a descrie structura adevărată a moleculei, care este un intermediar aproximativ între structurile de rezonanță, fiind astfel denumit hibrid de rezonanță.[5] Structurile de rezonanță diferă doar prin poziția electronilor, și nu prin poziția nucleelor.
Vezi și
- Aromaticitate
- Tautomerie
- Delocalizare electronică
Referințe
- ^ IUPAC, Compendium of Chemical Terminology, Ed. a 2-a („Gold Book”) (1997). Versiune online: (2006-) „Mesomerism”.
- ^ „Mezomerie” la DEX online Accesat la 20 august 2017
- ^ IUPAC, Compendium of Chemical Terminology, Ed. a 2-a („Gold Book”) (1997). Versiune online: (2006-) „Resonance”.
- ^ IUPAC, Compendium of Chemical Terminology, Ed. a 2-a („Gold Book”) (1997). Versiune online: (2006-) „contributing structure”.
- ^ Pauling, Linus (). „The Concept of Resonance”. The Nature of the Chemical Bond – An Introduction to Modern Structural Chemistry (ed. 3rd). Cornell University Press. pp. 10–13.
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||
