Aspartat transaminaza, aspartat aminotransferaza sau glutamic oxaloacetic transaminaza (AST, GOT sau ASAT; EC 2.6.1.1) este o enzimă din clasa transferazelor și un tip de transaminază. A fost descoperită de Arthur Karmen și colaboratorii săi în anul 1954.[1][2][3]
Funcție
AST catalizează transferul de grupă amino de la aspartat la α-cetoglutarat:
Reacția este o transaminare reversibilă ce produce glutamat și oxaloacetat. Este necesar piridoxal fosfat pe post de coenzimă.[4]
Semnificație clinică
ASAT este unul dintre parametrii măsurați frecvent în cadrul analizelor funcției hepatice, fiind un component al raportului ASAT/ALAT.[5]
Note
^Karmen A, Wroblewski F, Ladue JS (ianuarie 1955). „Transaminase activity in human blood”. The Journal of Clinical Investigation. 34 (1): 126–131. doi:10.1172/jci103055. PMC 438594 . PMID 13221663.
^Karmen A (ianuarie 1955). „A note on the spectrometric assay of glutamic-oxalacetic transaminase in human blood serum”. The Journal of Clinical Investigation. 34 (1): 131–133. doi:10.1172/JCI103055. PMC438594 . PMID 13221664.
^Ladue JS, Wroblewski F, Karmen A (septembrie 1954). „Serum glutamic oxaloacetic transaminase activity in human acute transmural myocardial infarction”. Science. 120 (3117): 497–499. Bibcode:1954Sci...120..497L. doi:10.1126/science.120.3117.497. PMID 13195683.
^„Aminotransferases”, Clinical Methods - NCBI Bookshelf, accesat în
^Lala V, Goyal A, Bansal P, Minter D (iulie 2020). „Liver Function Tests”. Stat Pearls. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing. PMID 29494096.